Raportul CE din 2024 privind statul de drept: Sectorul achizițiilor publice din România prezintă un risc crescut de corupție

Comisia Europeană a publicat miercuri, 24 iulie 2024, cea de a cincea ediție a raportului anual privind statul de drept, în care examinează în mod sistematic și obiectiv evoluțiile statului de drept în toate statele membre, în condiții de egalitate.

Conform comunicatului oficial, în comparație cu prima ediție a raportului privind statul de drept din 2020, statele membre și UE în ansamblu sunt mult mai bine pregătite să detecteze, să prevină și să abordeze provocările emergente. 

Ca în fiecare an, și raportul din 2024 include o comunicare, în care este examinată situația per ansamblu în UE, și 27 de capitole consacrate fiecărei țări, în care se analizează evoluțiile semnificative înregistrate în fiecare stat membru. Raportul include, de asemenea, o evaluare a recomandărilor de anul trecut și, pe această bază, prezintă din nou recomandări specifice adresate tuturor statelor membre.De asemenea, acesta vizează patru piloni: sistemele naționale de justiție, cadrele anticorupție, libertatea și pluralismul mass-mediei și alte sisteme de control și echilibru instituțional.

Principalele constatări pentru România

1.Reformele în domeniul justiției

• Independența sistemului judiciar: Percepția cu privire la independența sistemului judiciar din România rămâne în continuare la un nivel mediu, atât în rândul publicului larg, cât și al întreprinderilor. 
• Legile Justiției: S-au înregistrat unele progrese suplimentare în ceea ce privește finalizarea procesului inițiat în vederea luării în considerare a recomandărilor Comisiei de la Veneția privind „Legile Justiției”, accentul punându-se în prezent pe punerea în aplicare. Mai mult, au fost luate o serie de măsuri suplimentare pentru a asigura punerea în aplicare efectivă a legilor justiției, care a intrat în vigoare în decembrie 2022.
• Calitatea sistemului judiciar: S-au înregistrat unele progrese suplimentare în ceea ce privește asigurarea unor resurse umane adecvate pentru sistemul judiciar, deși, deocamdată, există încă o serie de posturi vacante care, în timp, ar putea afecta calitatea și eficiența justiției.
• Eficiența sistemului judiciar: Conform raportului, persistă unele provocări în ceea ce privește durata procedurilor și ratele de soluționare a cauzelor.

2.Cadrul anticorupție 

• Corupția în sectorul public: Experții și liderii de afaceri consideră că nivelul corupției în sectorul public rămâne ridicat.
• Implementarea strategiei anticorupție: Conform raportului, punerea în aplicare a strategiei anticorupție 2021-2025 se menține în parametri.
• Activități de lobby: Nu s-au înregistrat încă progrese în ceea ce privește introducerea unor norme privind activitățile de lobby pentru senatori și deputați.
• Transparența finanțării partidelor politice: Legea pentru îmbunătățirea transparenței finanțării partidelor politice nu a fost încă adoptată.
• Achizițiile publice: Achizițiile publice rămân un sector cu un risc ridicat de corupție și, întrucât este un sector prioritar, se iau măsuri pentru a identifica domeniile și procedurile cele mai predispuse la corupție în domeniul achizițiilor publice

3.Libertatea și pluralismul mass-mediei

• Funcționarea CNA: Se așteaptă îmbunătățirea funcționării Consiliului Național al Audiovizualului (CNA) odată cu actualizarea tehnologică.
• Transparența proprietății media: Deși informațiile privind structura acționariatului societăților care dețin licențe audiovizuale sunt în prezent publice, este în continuare dificil pentru publicul larg să știe cine deține în cele din urmă societăți din domeniul mass-mediei din afara sectorului audiovizual.
• Independența editorială: Nu s-au observat progrese în consolidarea independenței editoriale a serviciilor publice de mass-media, iar presiunea politică și comercială asupra mass-mediei private pentru publicitate politică a crescut.
• Accesul la informații: Nu s-au înregistrat îmbunătățiri semnificative ale cadrului juridic privind accesul la informații, iar amenințările și hărțuirea jurnaliștilor continuă 

4.Alte sisteme de control și echilibru instituțional

• Consultări publice: Deficiențele persistente în procesul consultativ au împiedicat progresele în asigurarea unor consultări publice eficiente.
• Transparența decizională: Se depun eforturi considerabile pentru a spori calitatea și transparența decizională, dar utilizarea ordonanțelor de urgență ale guvernului, deși în scădere, rămâne frecventă.
• Hotărârile Curții Europene a Drepturilor Omului: Numărul hotărârilor principale neexecutate de România a crescut la 115, cu două mai multe decât în anul precedent.
• Drepturile omului și organizațiile societății civile: S-au înregistrat anumite progrese în ceea ce privește obținerea acreditării unei instituții naționale pentru drepturile omului. Proiectele legislative și o viitoare nouă strategie ar putea contribui la îmbunătățirea situației organizațiilor societății civile, care continuă să se confrunte cu provocări juridice și financiare.

Raportul de țară este disponibil aici. 

Sursa: Reprezentanța Comisiei Europene în România