Al patrulea raport privind coeziunea economica si sociala

Politica Europeană regională de dezvoltare ar trebui să vizeze consolidarea competitivităţii, a coeziunii sau a amândoura? Raportul realizat de Ambroise Guellec (PPE-DE, FR), adoptat joi la Strasbourg, evaluează dacă fondurile alocate dezvoltării regionale ar trebui utilizate pentru continuarea Strategiei de la Lisabona sau pentru reducerea disparităţilor în dezvoltare între regiuni.

Documentul este realizat în baza celui de-al patrulea raport privind coeziunea economică şi socială, întocmit de Comisia Europeană, care se referă la perioada 2000-2006, dar care conţine şi previziuni pentru perioada 2007-2013.

Competitivitate

Competitivitatea regională depinde de productivitatea şi accesibilitatea pieţelor, de nivelul de calificare a forţei de muncă şi de "factori instituţionali", ca dotarea cu capital social sub forma culturii antreprenoriale, ce încurajează cooperarea şi iniţiativa şi contribuie la eficienţa administraţiei publice.

În perioada 2007-2013, sistemul de orientare a creditelor va direcţiona 64% din resursele de "convergenţă" şi 80% din cele de "competitivitate regională şi ocupare a forţei de muncă" către acoperirea cheltuielilor de inovare. Utilizarea acestor credite depinde, însă, de capacitatea regiunilor slab dezvoltate de a gestiona proiecte de cercetare, dezvoltare şi inovare suficient de numeroase şi de bine întocmite, pentru a garanta că vor fi efectiv utilizate şi că nu vor fi redirecţionate spre investiţii cu valoare adăugată redusă, notează raportul.

Coeziune

Deputaţii solicită introducerea dimensiunii teritoriale în Strategia de la Lisabona, pentru a fi luate în considerare caracteristicile proprii regiunilor. Domeniul de aplicare al politicii de coeziune nu se poate limita, însă, doar la îndeplinirea obiectivelor Strategiei de la Lisabona. Efectul de pârghie al sprijinului structural poate fi consolidat prin cofinanţări private, prin urmare deputaţii solicită introducerea rapidă de reglementări şi norme transparente pentru instituirea unor modele de parteneriate public-privat care să permită regiunilor să utilizeze capital privat în scopuri publice. Deputaţii subliniază importanţa unei guvernări pe mai multe niveluri - comunitar, naţional, regional şi local - în stabilirea şi aplicarea obiectivelor de dezvoltare regională.

Prevenirea "urbanizării necontrolate"

Procesul de "urbanizare necontrolată" poate crea dezechilibre demografice, economice, sociale, ecologice, la fel în domeniul transporturilor, pe un spaţiu restrâns şi poate duce la suburbanizare şi la depopularea zonelor rurale situate la distanţe mari de oraşe. Deputaţii recomandă o mai bună corelare a problematicilor urbane şi rurale, şi propun să se acorde prioritate politicilor ce urmăresc o reală dezvoltare policentrică a teritoriilor, astfel ca presiunile asupra capitalelor să scadă şi să se încurajeze apariţia unor poli secundari.

Noile provocări la adresa politicii de coeziune şi bugetul Uniunii Europene

Uniunea Europeană se va confrunta cu noi provocări caracterizate printr-un puternic impact teritorial, care vor contribui la accentuarea obstacolelor curente în dezvoltarea regională, precum schimbările demografice, concentraţia urbană, fluxurile migratorii (problematice mai ales pentru zonele rurale şi periferice) sau aprovizionarea cu energie. Deputaţii subliniază importanţa proiectelor-pilot privind adaptarea regiunilor la noile provocări şi solicită resurse financiare suficiente în favoarea politicii de coeziune la nivel comunitar.
Sursa: Parlamentul European